Romania News Agency

Guvernul numește acest proces o democratizare, însă criticii avertizează că alegerile ar putea submina statul de drept.

Aproximativ 5.000 de candidați concurează pentru peste 800 de poziții la diferite niveluri ale sistemului judiciar. Cea mai notabilă alegere este pentru judecătorii Curții Supreme, unde toate cele unsprezece locuri vor fi reînnoite.

Avocata Dora Martínez, candidată pentru Curtea Supremă, spune: „Cred că justiția trebuie să se schimbe. Implicarea persoanelor din afara sistemului judiciar poate aduce idei noi.”

Încrederea în justiția mexicană este la un nivel foarte scăzut, iar potrivit unei comparații internaționale realizate de World Justice Project privind statul de drept, Mexicul se află pe locul 116 din 142 de țări.

Luis Carlos Ugalde, care a condus autoritatea electorală la începutul anilor 2000, consideră că aceste alegeri sunt o capcană populistă, deoarece fiecare cetățean va trebui să aleagă 50 de nume pentru funcții pe care puțini le înțeleg cu adevărat.

Există, de asemenea, suspiciuni că cartelurile de droguri ar putea folosi alegerile pentru a plasa persoane loiale în sistemul judiciar. Potrivit unei organizații mexicane pentru drepturile omului, 20 de candidați au legături documentate cu crima organizată.