Romania News Agency

Cele două sonde orbitale ale planetei Marte au realizat cele mai apropiate imagini ale cometei dintre toate sondele ESA. Când cometa interstelară a ajuns la cel mai apropiat punct față de Planeta Roșie pe 3 octombrie, aceasta se afla la o distanță de 30 milioane de kilometri față de ele.

Ambele sonde au folosit camerele lor speciale pentru a urmări trecerea cometei. Ambele camere au fost proiectate pentru a fotografia suprafața strălucitoare a planetei Marte de la distanțe de câteva sute până la câteva mii de kilometri. Cercetătorii nu erau siguri ce să se aștepte de la observarea unui obiect relativ slab aflat la o astfel de distanță.

ExoMars TGO, folosind sistemul de imagistică a suprafeței colorate și stereo (CaSSIS), a capturat o serie de imagini care sunt afișate în GIF-ul de mai jos. Cometa 3I/ATLAS este punctul alb ușor neclar care se mișcă în jos în mijlocul imaginii. Acest punct reprezintă centrul cometei, care este format din nucleul său de piatră înghețată și norul de cometă care o înconjoară.

CaSSIS nu a putut să distingă nucleul de cometă, deoarece 3I/ATLAS era mult prea departe. Capturarea imaginii nucleului de la această distanță ar fi fost la fel de imposibilă ca și cum ai încerca să vezi un telefon mobil pe Lună de pe Pământ.

Totuși, coma cu un diametru de câteva mii de kilometri era vizibilă clar. Coma se formează atunci când 3I/ATLAS se apropie de Soare. Căldura și radiațiile Soarelui stimulează cometa, cauzând eliberarea de gaze și praf, care se acumulează în jurul nucleului și formează un halou în jurul cometei.

CaSSIS nu a putut să măsoare dimensiunea exactă a cometei, deoarece strălucirea prafului scade rapid pe măsură ce se îndepărtează de nucleu. Aceasta înseamnă că coma s-a amestecat cu zgomotul din imagine.

De obicei, materialul din coma se transformă într-o coadă lungă, care poate ajunge la lungimi de milioane de kilometri pe măsură ce cometa se apropie de Soare. Coada este mult mai slabă decât coma. În imaginile CaSSIS nu putem vedea coada, dar pe măsură ce cometa se va încălzi și va elibera mai mult gheață, aceasta ar putea deveni mai vizibilă în observațiile viitoare.

Nick Thomas, cercetătorul principal al camerei CaSSIS, explică: „Aceasta a fost o observație foarte dificilă pentru instrumentul nostru. Cometa era de aproximativ 10.000 până la 100.000 de ori mai slabă decât obiectele noastre obișnuite.”

Thomas a menționat că 3I/ATLAS nu a apărut încă în imaginile de la Mars Express, explicând că acest lucru se datorează faptului că aceste imagini au fost capturate cu un timp de expunere de doar 0,5 secunde (maximul pentru Mars Express), comparativ cu 5 secunde pentru ExoMars TGO.

Cercetătorii vor continua să analizeze datele obținute de la ambele sonde orbitale. Combinând mai multe imagini de la Mars Express, vor vedea dacă pot detecta coada slabă a cometei.

În plus, au folosit spectrometrele OMEGA și SPICAM de pe Mars Express și spectrometrul NOMAD de pe ExoMars TGO pentru a măsura spectrul de lumină al cometei 3I/ATLAS. Potrivit cercetătorilor, deocamdată nu este clar dacă coma și coada cometei sunt suficient de luminoase pentru a fi caracterizate spectroscopic.

Cercetătorii vor continua să analizeze datele în săptămânile și lunile următoare pentru a obține mai multe informații despre structura 3I/ATLAS și comportamentul acesteia pe măsură ce se apropie de Soare.

Colin Wilson, științific al proiectelor Mars Express și ExoMars de la ESA, a declarat:

„În timp ce orbiterii noștri marțieni continuă să aducă contribuții impresionante la știința marțiană, este întotdeauna deosebit de interesant să îi vedem cum răspund la astfel de situații neașteptate. Aștept cu nerăbdare să văd ce vor dezvălui datele după mai multe analize.”