Romania News Agency

Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate (WTI) au urcat cu 1,8%, la 58,34 dolari pe baril, iar futures-urile pentru Brent s-au tranzacționat la 61,82 dolari pe baril.

Prețurile petrolului au scăzut cu peste 18% în 2025, coborând la cel mai slab nivel din ultimii cinci ani, pe fondul îngrijorărilor legate de excesul de ofertă și de slăbirea cererii care au zguduit piețele de țiței.

Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va administra Venezuela până la alegerea unui nou lider și că, ca parte a intervenției, marilor companii petroliere americane li se va permite să controleze o mare parte a producției de petrol.

Venezuela deține cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume, însă producția a scăzut din cauza infrastructurii învechite, iar sancțiunile dure impuse de SUA au limitat și exporturile.

Potrivit analiștilor, controlul SUA asupra petrolului Venezuelei ar crește oferta globală și ar pune presiune suplimentară asupra prețurilor țițeiului, însă materializarea unui astfel de scenariu ar necesita timp.

Ben Emons, director de investiții și fondator al Fed Watch Advisors, a scris într-o notă: „Dacă evenimentele bruște din Venezuela ar putea fi reduse la un singur rezultat de piață, acesta ar fi oferta viitoare de petrol, mai ales că prețurile petrolului și ale benzinei ar putea scădea abrupt.”

Emons a adăugat că, odată cu creșterea producției Venezuelei, prețurile benzinei în SUA ar scădea, iar acest scenariu ar putea spori popularitatea lui Trump la alegerile de la mijloc de mandat de la sfârșitul lui 2026. Totuși, a subliniat că un astfel de scenariu „va dura ceva timp”, având în vedere timpul necesar pentru modernizarea instalațiilor petroliere și construirea unora noi.

Warren Patterson, șeful strategiei pentru mărfuri la ING, a afirmat într-o notă că declarațiile vicepreședintei Venezuelei, Delcy Rodriguez, care a cerut ca țara să colaboreze cu SUA, sugerează că ar putea urma o „tranziție lină”, în pofida tulburărilor recente.

Patterson a susținut că acest lucru ar spori probabilitatea ca SUA să ridice blocada asupra petrolierele sancționate care intră și ies din Venezuela, ceea ce ar putea exercita presiune descendentă asupra prețurilor petrolului pe termen scurt.

Cu toate acestea, Patterson a avertizat că o „tranziție mai complexă” ar putea pune în pericol aproximativ 900.000 de barili pe zi din oferta de petrol a Venezuelei. El a adăugat că, deși impactul ar fi probabil limitat într-o piață „bine aprovizionată” în prezent, există unele riscuri de creștere și a prognozat că Brent va avea în acest an o medie de 57 de dolari pe baril.

Deși Venezuela are cele mai mari rezerve dovedite de petrol din lume, ea reprezintă doar o mică parte a ofertei globale, astfel că orice întrerupere a exporturilor sale este puțin probabil să aibă un impact semnificativ asupra prețurilor. Ani de investiții insuficiente au lăsat producția la sub 1% din producția globală.

Analiștii au mai spus că producția ar putea crește dacă stabilitatea politică este restabilită și dacă SUA reușesc să mărească investițiile în infrastructura energetică a țării, adăugând mai mulți barili pe o piață deja confruntată cu ofertă abundentă.

Între timp, Arabia Saudită a redus pentru a treia lună consecutiv prețurile de vânzare către Asia, iar OPEC+, format din Rusia și Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol, și-a menținut planul de a opri creșterile de producție în primul trimestru din cauza îngrijorărilor legate de excesul de ofertă și cererea slabă.