Romania News Agency

Oamenii de știință de la University College London (UCL), în colaborare cu Water Basin Research și The Guardian, au analizat date din perioada 2002–2024 provenite de la sateliți care monitorizează schimbările din câmpul gravitațional al Pământului.

Deoarece apa este grea, schimbările în apele subterane, râuri, lacuri, umiditatea solului și ghețari apar în semnal, permițând sateliților să „măsoare” câtă apă este stocată.

Rezultatele arată un dezechilibru izbitor: nordul și nord-vestul Europei (în special Scandinavia, unele părți ale Regatului Unit și Portugalia) primesc mai multe precipitații, în timp ce mari zone din sudul și sud-estul Europei — inclusiv părți ale Regatului Unit, Spaniei, Italiei, Franței, Elveției, Germaniei, României și Ucrainei — devin tot mai uscate.

Oamenii de știință afirmă că degradarea climatică este vizibilă în date. Mohammad Shamsudduha, profesor de criză a apei și reducere a riscurilor la UCL, a declarat: „Când comparăm datele totale de stocare a apei terestre cu seturile de date climatice, tendințele se potrivesc în mare parte”.

Acesta a spus că descoperirile ar trebui să fie un „semnal de alarmă” pentru politicienii încă sceptici față de reducerea emisiilor. „Nu mai vorbim despre limitarea încălzirii la 1,5°C — probabil ne îndreptăm spre 2°C peste nivelurile preindustriale și acum vedem consecințele.”

Se crede că apele subterane sunt mai rezistente la schimbările climatice decât apele de suprafață, însă ploile torențiale de vară duc adesea la mai multă scurgere la suprafață și la inundații bruște, iar sezonul de reîncărcare din timpul iernii s-ar putea scurta.

Potrivit Agenției Europene de Mediu, între 2000 și 2022, cantitatea totală de apă extrasă în UE a scăzut, dar extracția apei subterane a crescut cu 6%. Principalele cauze au fost aprovizionarea publică (18%) și agricultura (17%).

În 2022, apa subterană a reprezentat 62% din alimentarea totală cu apă publică și 33% din cererea de apă în agricultură în statele membre ale UE.