Romania News Agency

Cavatoni a subliniat că creșterea cheltuielilor guvernamentale, cererea din partea băncilor centrale și ratele scăzute ale dobânzilor ar putea crește prețul aurului cu 5-15% anul viitor. „Dacă creșterea economică încetinește și ratele dobânzilor continuă să scadă, aurul ar putea înregistra o creștere moderată. Într-un scenariu de recesiune mai severă, cu riscuri globale în creștere, aurul ar putea avea un randament puternic”, a adăugat el.

Contractele futures pe aur tranzacționate la New York au crescut cu aproape 71% anul acesta, îndreptându-se spre cea mai bună performanță anuală din ultimii 46 de ani. Ultima dată când aurul a avut un an atât de puternic a fost în perioada în care Jimmy Carter era președinte, când în Orientul Mijlociu era o criză, inflația creștea rapid și Statele Unite se aflau în mijlocul unei crize energetice.

Astăzi, tarifele vamale perturbă comerțul internațional, războiul Rusiei împotriva Ucrainei intensifică conflictele, tensiunile dintre Israel și Iran cresc, iar Statele Unite confiscă petrolieri în largul coastei Venezuelei. În perioade de incertitudine, investitorii se îndreaptă spre active sigure precum aurul.

Creșterea prețurilor metalelor prețioase coincide cu momentul în care investitorii își extind atenția către active riscante, de la tranzacții legate de inteligența artificială până la acțiuni europene. Totuși, aurul și argintul își mențin pozițiile puternice ca cele mai performante tranzacții ale anului.

Shree Kargutkar, manager senior de portofoliu la Sprott Asset Management, a spus: „În noua paradigmă, aurul nu mai este văzut ca o marfă, ci ca o monedă”.

Strategii remarcă faptul că portofoliul tradițional de 60% acțiuni și 40% obligațiuni a suferit schimbări semnificative. Phil Streible, strategul principal al pieței la Blue Line Futures, a spus: „Investitorii devin din ce în ce mai sofisticați. Investitorii își dau seama că trebuie să adauge mărfuri strategice precum aurul, argintul și cuprul în portofoliile lor pentru a le diversifica”.

Pentru aur, principalii factori sunt stocurile băncilor centrale, achizițiile făcute de fonduri tranzacționate la bursă (ETF), dolarul american slab și scăderea ratelor dobânzilor. Se așteaptă ca acești factori să continue să influențeze aurul și anul viitor.

Se așteaptă ca președintele SUA, Donald Trump să anunțe în curând candidatul său pentru a-l înlocui pe Jerome Powell, al cărui mandat la Federal Reserve (Fed) se va încheia în luna mai a anului viitor, iar acest lucru se preconizează că va declanșa așteptări pentru o poziție „mai ușoară” a Fed-ului și o politică de „relaxare agresivă”, ceea ce ar putea duce la o creștere și mai mare a prețurilor metalelor prețioase care nu oferă randament.

Anumiți analiști de pe Wall Street consideră că prețurile aurului vor continua să crească, deoarece băncile centrale vor rămâne „cumpărători hotărâți” de aur. Goldman Sachs își reiterează opinia „pozitivă structurală” și preconizează că prețul aurului va ajunge la 4900 de dolari până la sfârșitul anului 2026; dacă investitorii privați care nu au luat suficiente poziții își măresc pozițiile, riscurile pe termen lung pentru prețul aurului ar putea apărea.